Promețiu

61
Pm
Grupă
n/a
Perioadă
6
Bloc
f
Protoni
Electroni
Neutroni
61
61
84
Proprietăți Generale
Număr atomic
61
Masă atomică
[145]
Numar de masa
145
Categorie
Lantanide
Culoare
Argint
Radioactive
Da
Din cuvântul grecesc Prometheus, cine fură foc din cer, după mitologia greacă
Structură cristalină
n/a
Istoric
Existența unui element între neodimiu și samariu a fost prezisă pentru prima dată de chimistul ceh Bohuslav Brauner în 1902.

Prometiul a fost produs și caracterizat pentru prima dată la Laboratorul Național Oak Ridge în 1945 de Jacob A. Marinsky, Lawrence E. Glendenin și Charles D. Coryell.

A fost produs prin separarea și analiza produselor de fisiune ale combustibilului de uraniu iradiat într-un reactor de grafit.
Electroni pe nivelul de energie
2, 8, 18, 23, 8, 2
Configurație electronică
[Xe] 4f5 6s2
Pm
Promețiul este singurul lantanid care nu are izotopi stabili
Proprietăți Fizice
Fază
Solid
Densitate
7,26 g/cm3
Punct de topire
1315,15 K | 1042 °C | 1907,6 °F
Punct de fierbere
3273,15 K | 3000 °C | 5432 °F
Energie de fuziune
7,7 kJ/mol
Energie de evaporare
290 kJ/mol
Căldură specifică
- J/g·K
Abundența în scoarța Pământului
n/a
Abundența în Univers
n/a
Pitchblende,
Credite imagine: Wikimedia Commons (Geomartin)
Pitchblende, un minereu de uraniu și gazda pentru cea mai mare parte din promethiumul Pământului
Numarul CAS
7440-12-2
Număr CID PubChem
n/a
Proprietăți Atomice
Rază atomică
183 pm
Rază de covalență
199 pm
Electronegativitate
-
Potențial de ionizare
5,582 eV
Volum molar
22,39 cm3/mol
Conductivitate termică
0,179 W/cm·K
Număr de oxidare
3
Aplicații
Prometiul este folosit și în bateriile atomice pentru nave spațiale și rachete ghidate.

Prometiul este folosit și pentru măsurarea grosimii materialelor prin evaluarea cantității de radiații dintr-o sursă de prometiu care trece prin probă.

Are posibile utilizări viitoare în surse portabile de raze X și ca surse auxiliare de căldură sau energie pentru sonde spațiale și sateliți.
Prometiul este dăunător din cauza radioactivității sale
Izotopi
Izotopi stabili
-
Izotopi instabili
126Pm, 127Pm, 128Pm, 129Pm, 130Pm, 131Pm, 132Pm, 133Pm, 134Pm, 135Pm, 136Pm, 137Pm, 138Pm, 139Pm, 140Pm, 141Pm, 142Pm, 143Pm, 144Pm, 145Pm, 146Pm, 147Pm, 148Pm, 149Pm, 150Pm, 151Pm, 152Pm, 153Pm, 154Pm, 155Pm, 156Pm, 157Pm, 158Pm, 159Pm, 160Pm, 161Pm, 162Pm, 163Pm