Nihoniu

113
Nh
Grupă
13
Perioadă
7
Bloc
p
Protoni
Electroni
Neutroni
113
113
173
Proprietăți Generale
Număr atomic
113
Masă atomică
[286]
Numar de masa
286
Categorie
Metale post-tranziţionale
Culoare
n/a
Radioactive
Da
Numele provine din denumirea obişnuită pe care japonezii o dau Japoniei
Structură cristalină
n/a
Istoric
Nihoniul a fost identificat în 2003 ca un produs de dezintegrare alfa al elementului 115, moscoviu, de către o echipă compusă din oameni de știință ruși la Institutul Unificat pentru Cercetări Nucleare, Dubna și oameni de știință americani la Laboratorul Național Lawrence Livermore.

Colaborarea Dubna-Livermore și-a întărit pretențiile pentru descoperirea nihoniului prin efectuarea de experimente chimice pe produsul final de dezintegrare 268Db.
Electroni pe nivelul de energie
2, 8, 18, 32, 32, 18, 3
Configurație electronică
[Rn] 5f14 6d10 7s2 7p1
Nh
Nihoniul este cunoscut istoric ca eka-taliu
Proprietăți Fizice
Fază
Solid
Densitate
16 g/cm3
Punct de topire
703,15 K | 430 °C | 806 °F
Punct de fierbere
1373,15 K | 1100 °C | 2012 °F
Energie de fuziune
n/a kJ/mol
Energie de evaporare
n/a kJ/mol
Căldură specifică
- J/g·K
Abundența în scoarța Pământului
n/a
Abundența în Univers
n/a
Elementul
Credite imagine: Wikimedia Commons (Hrustov)
Elementul a fost descoperit la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, Rusia
Numarul CAS
54084-70-7
Număr CID PubChem
n/a
Proprietăți Atomice
Rază atomică
-
Rază de covalență
136 pm
Electronegativitate
-
Potențial de ionizare
-
Volum molar
-
Conductivitate termică
-
Număr de oxidare
1, 3, 5
Aplicații
Nihoniul este utilizat doar în scopuri de cercetare științifică.
Nihoniul este dăunător din cauza radioactivității sale
Izotopi
Izotopi stabili
-
Izotopi instabili
278Nh, 282Nh, 283Nh, 284Nh, 285Nh, 286Nh, 287Nh